,,Casa părintească nu se vinde”
Ea pare o sală de așteptare
ca atunci când am dormit în
gara din Buzău rătăcit
între două trenuri
fără trei lei
cu ultimii doi spre Galați
și Sandu așteptându-mă cu
zâmbetul pe buze
– bravo studentule!
Așa am ajuns în buticul
de la 10
unde te-am despuiat lacom
din priviri
greșeală mare, câteva luni irosite
Apoi la patinoar, mâinile tale ca
un fir al Ariadnei
îmi arătau calea.
În tot acel labirint de gheață
rolul taurului era singurul disponibil.
Scot poza cu mine întins pe jos
din enciclopedia sovietică
cineva mă privește zâmbind
Îmbrăcat adecvat cu o geacă cât mai groasă
și niște blugi zgrunțuroși
și așa nu am dormit două săptămâni
pe partea stângă.
Aștept să înghețe băltoacele
și promisiunea ta
,,Știți unde trăiesc Vladimir și Valentina”?
Tabacdan's Blog 