Arhive pe categorii: literatura

După un deal vine o vale! Aşa spune o vorbă din popor ce îmi face plăcere în acest moment. Când e un student în culmea fericirii? Când a trecut examenele? Când e îndrăgostit? Pe naiba! Studentul atinge gradul suprem al … Continuă lectura →

Pe Mirela am cunoscut-o anul trecut, atunci când se năşteau primele gânduri legate de apropierea studenţiei. Am îndrăgit-o imediat, pentru că ea este exact aşa cum mi-am dorit. Deşi ia diferite forme şi întruchipări, mă simt, totuşi, ca un Pygmalion … Continuă lectura →

Nu i-am înţeles niciodată pe cei ce iubesc să se transfere la altă şcoală sau să-şi schimbe domiciliul pentru a-şi continua studiile. Nu mă mai înţeleg nici măcar pe mine! Ce naiba caut eu aici? Nu-mi era bine acasă? Senzaţia … Continuă lectura →

Soarele  se încăpăţânează să apară. Afară se mijeşte de ziuă. Nu am probleme cu trezitul  matinal, deprinderile sunt bine formate. Au trecut deja câteva zile, dimineţile continuă să mă sperie. Îmi ia ceva timp până realizez unde sunt, de ce … Continuă lectura →

,, Gojineaţa”, aşa cum botezasem noi, copii, autobuzul ce făcea legătura cu oraşul, merge prea repede acum. Privesc pe geam, nu întorc capul, am citit undeva că nu e semn bun, aduce ghinion. Scaunul din faţa curţii lui moş Colea … Continuă lectura →

Fost-au gându nostru iubite privitorule, să facem Letopiseţul Universiteţii Transilvania, din văleatul al 2011, în vremurile noastre cele din urmă, cu domnia lui Onuţ-Vodă, dzis Despotul.(imagine Onut voda)Iară acestu Onuţ-Vodă,vajnicu iubăreţu de tinere jupânese şi grabnicu plătitoriu de peşcheşuri alimentare … Continuă lectura →

Abia îmi ţin ochii deschişi, am o puternica senzaţie de nesomn, mă uit în oglindă, într-adevăr nu am dormit. Parcă am fost la furat sau, poate, sunt paznic. Paznicul propriei mele fericiri? Ar fi fost bine să fie aşa. Aş … Continuă lectura →

Maine parasesc ,,acasa” . Ciudata senzatie, niciodata nu am plecat atat de departe si pentru atat de mult timp. Desi pregatirile au fost facute cu mare entuziasm, parca as da inapoi, parca as astepta un: ,,Dragul mamei, nu te grabi. … Continuă lectura →

Am o senzaţie acută de rău, aceeaşi obişnuită viroză tomnatică. Privesc pe geam, o pereche de tineri indrăgostiţi păşesc alene ţinându-se de mână.Sunt băieţi.O altă apariţie, o studentă voioasă ce se perindă pe langă maşinile parcate haotic ca printre nişte … Continuă lectura →

Astăzi am păzit parcul… Băncile țintuite în betonul aleilor s-au plictisit de atâta singurătate. Au înflorit pomii, Vagă mângâiere pentru adormitele-mi simțiri. Un copil agită o floare, Vrea să-mi sperie gândurile. Părăsesc parcul. Plec în oraș să caut pașii iubitei. … Continuă lectura →

Stau în gară. Aştept. Trenul meu a plecat demult, Iarăşi l-am pierdut. O să-l pierd şi mâine. El m-ar fi dus departe, Acolo unde răsare cel dintâi soare. Unde oamenii sunt mai trişti, Mereu ocupaţi de a-şi ascunde nefericirea. Gara … Continuă lectura →

Sunt un oarecare într-o mulțime de alți anonimi. Îmi face rău atâta uniformitate. Aș vrea să nu mai fiu în acea stare de nofteratu, Să fiu ori bun, ori rău, nicidecum mediocru. As mai vrea să renunț la ritualurile zilinice. … Continuă lectura →

A fost odată ca niciodată, pe vremea când încă mai puteai găsi pațuflici prezentabili, iar faimoasa Planetă Moldova era încă nedescoperită, un falnic împărat ce își construise toată viața o împărăție mare și frumoasă. Și era fericit Împăratul Vlodimir,pentru că … Continuă lectura →

Au înflorit salcâmii. Acum îmi amintesc… Am trădat-o A fost o uitare forţată. Ca un adevărat Tezeu m-am avântat în labirintul vieţii Şi am uitat de fir. Ea mă aşteaptă tăcută în colţul ei ca o Penelopă credincioasă. Se pare … Continuă lectura →

În fiecare seară mă întreb același lucru Cum ar fi dacă m-aș mai naște o dată? Mulți îmi zic că m-am născut a doua oară acum trei ani, nu văd nici un farmec în această cifră mitică. Dacă aceea a … Continuă lectura →